Prima clădire de birouri la standard Passive House din România a fost construită în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, de Gnome Design SRL, în cadrul iniţiativei “Investim în viitor Gnome Design 2030”, şi a fost prezentată în cadrul Zilelor Internaționale ale Casei Pasive (International Passive House Open Days).

Potrivit unui comunicat transmis de realizatorii proiectului, imobilul a primit certificarea prestigioasă Passive House Institute, devenind prima clădire nerezidenţială la standard Passive House din România.

De asemenea, clădirea este unică din punct de vedere energetic şi în Europa de Est, conform passivehousedatabase.org, cele mai apropiate clădiri de birouri la standard Passive House sunt la Vest, în Viena, iar la Est, în Gaziantep, Turcia, mai precizează sursa citată.

”Tocmai în aceste zile are loc, la Glasgow, Conferinţa ONU privind schimbările climatice – COP26. În acest context este, extrem importantă construirea de clădiri cu emisii de dioxid de carbon minim, cum sunt cele realizate la standardul Passive House. Prima casă pasivă a fost construită la începutul anilor 1990 în Darmstadt, Germania, urmând principiile elaborate de cercetătorul german dr. Wolfgang Feist. Din anii 1990 au fost construite mai mult de o sută de mii de case pasive în toată lumea. Casele pasive au un consum de energie şi emisii de dioxid de carbon cu cca. 80% mai scăzut decât clădirile obişnuite. Clădirile pasive nu numai că prezintă o soluţie viabilă împotriva schimbărilor climatice, dar reprezintă şi o oportunitate de investiţie atractivă pentru viitorii proprietari de clădire”, se arată în comunicatul citat.

Costurile încălzirii unei case pasive sunt cu 10-15% mai mici decât cele ale unei case construite obişnuit, fapt ce conduce la recuperarea într-un timp limitat a investiţiei suplimentare necesare pentru atingerea nivelului energetic al casei pasive.

“În acelaşi timp, din cauza suprafeţelor interioare calde şi a aerului mereu proaspăt, confortul interior într-o casă pasivă este la un nivel sesizabil mai ridicat decât într-o clădire convenţională. Instalaţiile de încălzire, de preparare a apei calde de consum şi de ventilaţie sunt simple de utilizat”, mai precizează realizatorii proiectului.

Pe lângă considerentele de protecţia mediului, proprietarii s-au decis asupra construcţiei clădirii de birouri la standard Passive House din cauza faptului că aceştia sunt adepţii soluţiilor de afaceri sustenabile, nu numai a soluţiilor digitale oferite, dar şi a modalităţii de desfăşurare eficiente a activităţii.

“Realizarea construcţiei pasive în centrul istoric al oraşului Sfântu Gheorghe, a reprezentat o provocare arhitecturală adiţională. Volumul construit se înscrie complet în anvelopa definită de clădirea adiacentă, iar faţada high-tech cu suprafeţe vitrate mari şi marchize mobile, este integrată în frontul stradal istoric prin detalii manufacturile (brâuri şi panouri fixe, prefabricate, balustradă din sticlă înclinată etc.). Acoperişul verde, cu funcţie recreativă, realizată pe volumul redus al tronsonului din spate, aduce o oază verde în ţesutul urban, dens construit. Arhitectura interioară a spaţiilor informale de lucru, utilizează structuri ecologice (placaje din lemn sau pereţi de compartimentare din pământ bătut). Factura lunară medie pentru încălzire, raportată lunar pe 6 luni a clădirii de birouri nu costă mai mult de 300 de lei. Aerul proaspăt este asigurat de către o centrală de ventilare cu recuperarea căldurii cu eficienţa extrem de ridicată. O parte însemnată din energia electrică necesară este produsă la faţa locului prin panouri fotovoltaice”, se explică în comunicat.

Experienţa de utilizare de până acum este în concordanţă cu calculele de bilanţ energetic realizate în timpul proiectării: pe parcursul lunii noiembrie temperatura medie a clădirii nu a coborât sub 22 grade Celsius, fără nici un fel de încălzire, mai precizează sursa citată.

Costurile suplimentare ale unei clădiri la standard Passive House faţă de casele construite conform reglementărilor în vigoare sunt uşor de urmărit, fiind: termoizolaţiile mai groase, tâmplăriile de calitate termică ridicată şi sistemul de ventilare cu recuperarea căldurii. De asemenea într-o clădire pasivă nu este necesară realizarea unor elemente de construcţie cum ar fi cazanele de mare putere, unităţi de stocare de capacitate mare, se mai arată în comunicat. AGERPRES

 

Sursa foto: gnd.ro