Volumul total al investiţiilor imobiliare în România ar putea depăşi un miliard de euro în 2022, având în vedere nivelul ridicat de activitate pe piaţa de profil în prima parte a acestui an, potrivit companiei de consultanţă imobiliară Colliers.
Conform sursei citate, numai câteva tranzacţii de mare anvergură, în stadii destul de avansate – despre care consultanţii Colliers prevăd cu un grad destul de ridicat de certitudine că se vor încheia în 2022 – pot genera un volum de peste 600 de milioane de euro.
Totuşi, războiul din Ucraina a început să afecteze într-o oarecare măsură economia locală, prin anumite întârzieri sau îngrijorări ale investitorilor, fiind un factor major care ar putea deraia activitatea în 2022.
“În contextul provocărilor geopolitice şi legate de sănătate, perspectivele economice globale sunt foarte incerte. Războiul din Ucraina şi sancţiunile aferente Rusiei, pe lângă pandemie şi obiectivele în domeniul ESG, vor avea un impact asupra pieţelor imobiliare în ceea ce priveşte oferta, cererea şi accesibilitatea. În consecinţă, este dificil de spus cum va fi afectată economia românească şi, în special, sectorul imobiliar în viitor. Contextul inflaţionist şi înăsprirea agresivă a politicii monetare de către Rezerva Federală a SUA ar putea avea un impact asupra activităţii locale, întârziind unele dintre schimbările pozitive la care ne aşteptăm”, susţin autorii analizei Colliers.
În ansamblu, 2021 a fost un an decent pentru Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte activitatea pieţei de investiţii, cu un volum global (pe baza cifrelor preliminare) în creştere cu aproximativ 6% faţă de 2020, la 11,7 miliarde de euro, dar totuşi cu circa 20% sub 2019, arată cel mai recent raport “The CEE Investment Scene 2021/2022”.
Conform sursei citate, Polonia a rămas lider în regiune, volumele de investiţii reprezentând anul trecut 57% din totalul celor mai mari 6 ţări din Europa de Est.
În ceea ce priveşte activitatea tranzacţională, spaţiile industriale şi logistice au dominat la nivelul întregii regiuni în 2021, cu o pondere de 38% din volumul total de investiţii, urmate de sectorul birourilor (35%) şi la distanţă de sectoarele mai problematice precum retailul şi industria ospitalităţii (17%).
Similar cu 2020, piaţa românească de investiţii a înregistrat anul trecut tranzacţii de aproape 900 milioane de euro, ceea ce reprezintă peste 8% din volumul total de investiţii de 11,7 miliarde de euro înregistrat de cele mai mari 6 ţări din Europa de Est.
Anul 2021 a însemnat o îmbunătăţire şi pentru retail, atrăgând tranzacţii de aproximativ 170 de milioane de euro, o creştere semnificativă faţă de 2020, deşi acest volum este abia la jumătate faţă de cel înregistrat anual între 2013 şi 2018, când au avut loc mai multe tranzacţii mari cu proprietăţi comerciale.
Totodată, interesul investitorilor pentru retail a crescut constant în ultima jumătate de an, concentrându-se pe diverse categorii de active, cum ar fi parcurile de retail sau galeriile comerciale, centrele comerciale din oraşe secundare şi terţiare care au nevoie de repoziţionare sau spaţiile închiriate unor supermarketuri sau magazine de tip DIY.
Potrivit cercetării, urmând tendinţe similare celor din regiunea Europei Centrale şi de Est, randamentele din sectorul clădirilor de birouri premium au marcat o scădere constantă în 2021 în România, de la 7% la 6,5%.
O situaţie asemănătoare poate fi înregistrată şi în cazul spaţiilor industriale şi logistice premium, unde consultanţii Colliers notează că randamentele au fost în jurul valorii de 7,5% spre sfârşitul anului, iar în cazul activelor de retail, aceştia consideră că un centru comercial modern de retail s-ar tranzacţiona în prezent la aproximativ 6,75%, puţin mai mult decât minimumul atins înainte de pandemie.
“Mai departe, inflaţia ridicată, împreună cu o creştere economică rezonabilă, este destul de favorabilă pentru aşa-numitele ‘hard assets’ (active cu o valoare fundamentală tangibilă şi care au legătură cu nevoi primare), printre care se numără şi proprietăţile imobiliare, care oferă şi protecţie la inflaţie. Şi cum activele româneşti au rămas în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est în acest ultim ciclu economic este posibil să vedem modificări în sensul scăderii randamentelor în anul următor, în special pentru activele de birouri şi industriale”, mai arată analiza. AGERPRES