Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) atrage atenţia autorităţilor că anularea facilităţilor fiscale pe salariile constructorilor ar aduce „imediat efecte în lanţ”, ce nu vor mai putea fi gestionate, precum scăderea salariilor angajaţilor, revenirea la „muncă la negru” şi plecările masive ale lucrătorilor români spre alte pieţe mai bine plătite din Europa.

„Întrucât facilităţile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul construcţiilor şi întregul sistem economic. Vom constata în primul rând scăderea salariilor angajaţilor. Firmele de construcţii afectate în plus anul acesta şi de explozia preţurilor la materialele de construcţii nu-şi vor putea asuma menţinerea salariilor nete ale angajaţilor în noile condiţii”, susţin reprezentaţii federaţiei într-o scrisoare deschisă transmisă autorităţilor după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora aceste facilităţi ar trebui retrase din anul 2022.

Ei avertizează că odată cu suspendarea facilităţilor fiscale se va reveni la fenomenul de „muncă la negru” sau „muncă la gri”, iar măsura va redeschide poarta spre plecări masive ale lucrătorilor români de la necalificaţi până la muncitori cu înaltă calificare dar şi specialişti ingineri şi arhitecţi, spre alte pieţe mai bine plătite din Europa.

„Plusul de peste 100.000 angajaţi în construcţii înregistrat în ultimii 3 ani se va reorienta spre acele ţări din Europa de vest care îi aşteaptă cu şantiere deschise şi cu salarii mult mai ofertante decât în România. Atragem atenţia că aceştia vor lua cu ei şi o producţie de circa 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri şi PIB-uri. La 100.000 muncitori plecaţi (foarte posibil a se întâmpla), în România vom avea un minus de 8.000.000.000 euro/an producţie, adică jumătate din PNRR-ul din România. Din evaluările noastre, din cei 29,3 miliarde de euro alocaţi PNRR, circa 16-17 miliarde de euro sunt dedicaţi investiţiilor. În plus, va fi necesară forţa de muncă şi pentru alte proiecte cu finanţare europeană sau naţională (ex. programul Anghel Saligny) precum şi lucrări private”, arată FPSC.

Potrivit sursei citate, fiscalitatea pe muncă angajaţilor din România este una dintre cele mai mari din Europa: circa 70% (este depăşită doar de Portugalia), aceasta creând o distorsiune în piaţa „unică” a muncii în plan European, total în defavoarea procesului investiţional din ţara noastră. România va rămâne în continuare doar furnizor de forţă de muncă calificată pentru ţările Europei şi ale lumii, spun reprezentanţii federaţiei.

Nu în ultimul rând, FPSC arată că prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilită pe termen lung se anulează şi indicatorul de predictibilitate pentru agenţii economici şi implicit pentru autorităţile contractante care, deşi vor avea bani pentru investiţii, nu vor avea cu cine construi. „În această situaţie, întrevedem un Program de investiţii pentru România irealizabil, programe de investiţii realizate în diverse ţări cu forţa de muncă românească şi un decalaj şi mai mare între România şi celelalte ţări europene, adică un eşec pe care cineva va trebui să şi-l asume”, se subliniază în document.

FPSC reaminteşte că prin Acordul semnat de Guvernul României cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii la sfârşitul anului 2018, Sectorul Construcţii a fost declarat „sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 01.01.2019”, iar această măsură a apărut ca o necesitate, într-un moment când construcţiile reprezentau doar 5% din PIB, când criza de forţă de muncă atinsese cote îngrijorătoare, în timp ce munca la negru în acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce în ce mai larg.

În ciuda faptului că PNRR a fost anunţat ca program al investiţiilor din România pe următorii 7 ani, sub pretextul unei echităţi a sistemului, Programul prevede eliminarea acestor facilităţi fiind considerate „distorsiuni şi lacune ale sistemului fiscal”.

Reprezentanţii federaţiei susţin că în urma analizelor efectuate rezultatele aplicării OUG 114/2018 după primul an au fost pozitive, în sensul că în septembrie 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din „piaţa neagră”) crescuse cu circa 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcţii înregistrau cu peste 12 procente mai mult decât în anul anterior.

De asemenea, în octombrie 2021 s-au înregistrat circa 430.000 de angajaţi în construcţii, faţă de 317.732 angajaţi în 2018, conform Institutului Naţional de Statistică, iar ponderea construcţiilor în PIB-ul României a crescut în aceşti trei ani, ajungând la circa 7%.

În acest context, liderii Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii – FPSC solicită autorităţilor ca înainte de a se decide măsuri ce pot influenţa pentru mult timp sectorul construcţiilor şi materialelor de construcţii, economia dar şi imaginea României, să existe „un dialog transparent, democratic şi responsabil cu reprezentanţii breslei constructorilor din România”. AGERPRES