Ministerul Dezvoltării lansează, pe 1 aprilie, cel mai mare apel de proiecte de până acum, în valoare de 2,82 miliarde de euro, pentru eficientizare energetică şi consolidare seismică pentru 4.333 de clădiri, acesta fiind al doilea cel mai mare din PNRR, a anunţat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila.

El a precizat într-o conferinţă de presă că România deţine, în prezent, un fond construit îmbătrânit, circa 85% dintre clădiri fiind de dinainte de anul 2000.

“De-a lungul timpului, prin programele naţionale, respectiv prin fonduri europene, în principal prin Programul Operaţional Regional, prin Ministerul Dezvoltării, au fost eficientizate energetic 2.719 blocuri cu 125.855 de apartamente. În ceea ce priveşte consolidările de risc seismic, având o lege învechită, avem – pe această legislaţie, pe care dorim să o schimbăm, din finanţări naţionale – consolidate seismic doar 28 de clădiri. Aceasta este realitatea de până astăzi şi această realitate se va schimba în următorii 4 – 5 ani, pentru că, până cel târziu luni, Ministerul Dezvoltării va publica cele 5 ghiduri aprobate prin Ordinul ministrului în Monitorul Oficial, astfel încât vom lansa cel mai mare apel de proiecte de până acum şi al doilea cel mai mare, ca valoare, din PNRR – “Valul renovării” – ceea ce înseamnă că de la 1 aprilie beneficiarii vor putea accesa, depune proiecte”, a declarat Cseke Attila.

Cererile vor putea fi depuse strict online, într-un format digital pus la dispoziţia tuturor în mod transparent, a adăugat el. Pe site-ul Ministerului Dezvoltării va exista un link în acest sens şi, de asemenea, câteva “contoare” care vor arăta în timp real accesarea fondurilor şi numărul de proiecte depuse.

“Foarte important, în “Valul renovării”, în PNRR, nu se solicită cofinanţări de la beneficiari, de la autorităţile locale sau autorităţi centrale, finanţarea este sută la sută din fonduri europene, din PNRR. Principiul aplicabil pentru “Valul renovării” este acela de “primul venit, primul servit”. În acelaşi timp, fondurile pe două dintre cele mai mari componente – şi anume, pe renovarea moderată şi renovarea aprofundată pe clădiri rezidenţiale, respectiv pe clădiri publice, sunt teritorializate pe judeţe. Această formulă a rezultat din discuţiile pe care Ministerul Dezvoltării le-a avut anul trecut cu Comisia Europeană atunci când am propus acest fond, “Valul renovării pentru PNRR din partea României, şi prin această teritorializare pe judeţe se asigură, din punctul nostru de vedere, şi Comisia Europeană a susţinut acest punct de vedere, o dezvoltare echilibrată a teritoriului ţării”, a adăugat ministrul Dezvoltării.

Potrivit acestuia, fondul “Valul renovării” permite eficientizarea energetică a 4.333 de clădiri – 1.733 de blocuri, plus 2.600 de clădiri publice.

“În ceea ce priveşte sumele disponibile prin “Valul renovării”, cu subcontractarea permisă de legislaţia naţională de transpunere a PNRR, evident şi de legislaţia europeană, vom deschide apelul de proiecte pentru 2,82 miliarde de euro, care de la 1 aprilie vor sta la dispoziţia potenţialilor beneficiari pe două mari categorii, grupate în cinci ghiduri: 1,3 miliarde de euro pentru blocuri de locuinţe, din care 130 milioane de euro sunt alocaţi pentru consolidări de risc seismic, ceea ce înseamnă 130 de blocuri care pot fi consolidate de risc seismic, iar 20% din fonduri sunt alocate pentru blocurile din comunităţile expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială”, a detaliat Cseke Attila.

Beneficiarii investiţiei de 1,3 miliarde de euro pentru blocuri de locuinţe sunt toate categoriile de UAT-uri, iar ceea ce se propune prin această investiţie înseamnă economie de energie şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon, a menţionat el.

A doua mare categorie de investiţii este cea referitoare la eficientizarea energetică şi parţial la consolidarea de risc seismic a clădirilor publice, în valoare de 1,52 miliarde de euro, din care 90% sunt pentru renovare energetică, 10% din fonduri sunt pentru renovare integrată – ceea ce înseamnă că este şi consolidare de risc seismic şi eficientizare energetică – obligatoriu împreună.

“Din această sumă se propun 2.600 de clădiri publice renovate şi o reducere a emisiilor de dioxid de carbon semnificativă, de 0,086 megatone. În total, reducerea emisiilor de dioxid de carbon este echivalentă cu 755.000 de hectare de pădure, cât pot reţine, respectiv economia de energie este mai mare decât ceea ce poate produce anual Hidrocentrala Vidraru. Acestea vor fi rezultatele acestui program derulat prin Ministerul Dezvoltării”, a spus ministrul.

El a mai precizat că sunt două tipuri de lucrări de eficientizare energetică propuse: lucrări de eficientizare energetică moderată – pentru reducerea consumului de energie cu cel puţin 30% – şi eficientizare energetică aprofundată a clădirilor publice, respectiv a blocurilor de locuinţe – cu un procent de minim 60%.

La clădiri publice, prin această investiţie se propune şi instalarea a câte unei staţii de încărcare pentru vehicule electrice – la fiecare 2.000 de metri pătraţi, arie desfăşurată renovată, la clădiri publice, respectiv la clădiri rezidenţiale, la fiecare 2.500 de mp.

“Aceasta înseamnă că, prin “Valul renovării”, se vor instala 2.000 de staţii – vorbim de staţii de încărcare rapidă. Beneficiarii pe partea de renovare de clădiri publice sunt autorităţile centrale, UAT-urile, consiliile judeţene, municipiile reşedinţă de judeţ şi celelalte municipii, Municipiul Bucureşti şi subdiviziunile acestora. De asemenea, parteneriatele dintre aceste entităţi este posibil să fie finanţate. Documentele care trebuie prezentate sunt simplificate”, a arătat Cseke Attila.

Cererile vor putea fi depuse online, în mod transparent, pe site-ul www.mdlpa.ro, cu utilizator şi parolă securizată aferentă fiecărei UAT, respectiv autoritate centrală. AGERPRES